Cămaşa de forţă . Смирительная рубашка . The Straitjacket . La camisole de force . Лудачка кошуља
Showing posts with label Romania. Show all posts
Showing posts with label Romania. Show all posts
Tuesday, December 21, 2010
Sunday, December 19, 2010
Ritualuri de trecere | Dilema Veche | Paul Breazu
Paul Breazu | Audio şi n-am cuvinte
Subcarpaţi, Subcarpaţi, subcarpati.com, 2010*
Cu cîteva excepţii, n-am prizat încercările muzicienilor români de a integra în opera lor teme venite din zona folclorică. Phoenix a reuşit, acum mai bine de 30 de ani, să se apropie de idealul unui sunet care n-avea cum să fie originat decît în spaţiul acesta, motivele sonore cvasi-primitive fiind inteligent şi convingător topite în ceea ce muzica îşi asuma atunci ca modernitate, rock-ul. Rock-ul, invenţia nemesisului din Vest. O încercase şi Sincron-ul lui Cornel Fugaru, dar acolo era vorba doar de o altfel de interpretare a pieselor din folclor, construite pur şi simplu surf rock-ist. Pe undeva, şi Sfinx reuşise să adulmece urma monstrului arhetipar, pe Zalmoxe, însă era acolo un apel la mitologie & folclor în numele unei psihedelii naţionale. Savoy încercase şi ea marea cu degetul. N-a fost să fie, pentru că anii ’80 au rezolvat problema iluziei libertăţii cu voie de sus, iar regimul acela şi-a creat propria variantă de folclor modernizat, unul în care industria metalurgică înlocuise tablourile cîmpeneşti. Toate proiectele de gen care au urmat, la o distanţă în timp considerabilă, s-au împărţit injust între acceptabil şi greţos. În 2010, lucrurile parcă stau un pic altfel.
Bean, aşa cum mai e cunoscut autorul albumului despre care scriu aici, membru al colectivului Blanoz şi actual vocalist al trupei Şuie Paparude, trecut pentru o vreme şi prin L’Orchestre de Roche, face parte dintr-o generaţie cu dublă moştenire, care a crescut cu televizorul etern comutat pe toate MTV-urile ultimilor 20 de ani şi cu calculatoarele mereu conectate la toate sursele www ale ultimilor 10, „pe la Romană“, în centrul unei urbanităţi a cărei sete de importuri culturale vestice nu s-a potolit niciodată, dar şi „prin Dolhasca, la cîmpie“, spaţiul în care arhaismele (şi derivatele lor) încă mai sînt conservate şi performate. E declaraţia de intenţie pe care o face pe „Am crescut pe la Romană“, o strigătură în care tempoul infernal al kick-urilor maramureşene se varsă destul de logic în drum&bass. Forma în care artistul toarnă esenţe din folclor e una surprinzătoare pentru genul/genurile muzical/e pe care le cultivă şi pentru muzica românească, în general.
*Articolul complet aici
*Albumul Subcarpaţi poate fi descărcat gratuit de pe subcarpati.com
Ritualuri de trecere
Subcarpaţi, Subcarpaţi, subcarpati.com, 2010*
Cu cîteva excepţii, n-am prizat încercările muzicienilor români de a integra în opera lor teme venite din zona folclorică. Phoenix a reuşit, acum mai bine de 30 de ani, să se apropie de idealul unui sunet care n-avea cum să fie originat decît în spaţiul acesta, motivele sonore cvasi-primitive fiind inteligent şi convingător topite în ceea ce muzica îşi asuma atunci ca modernitate, rock-ul. Rock-ul, invenţia nemesisului din Vest. O încercase şi Sincron-ul lui Cornel Fugaru, dar acolo era vorba doar de o altfel de interpretare a pieselor din folclor, construite pur şi simplu surf rock-ist. Pe undeva, şi Sfinx reuşise să adulmece urma monstrului arhetipar, pe Zalmoxe, însă era acolo un apel la mitologie & folclor în numele unei psihedelii naţionale. Savoy încercase şi ea marea cu degetul. N-a fost să fie, pentru că anii ’80 au rezolvat problema iluziei libertăţii cu voie de sus, iar regimul acela şi-a creat propria variantă de folclor modernizat, unul în care industria metalurgică înlocuise tablourile cîmpeneşti. Toate proiectele de gen care au urmat, la o distanţă în timp considerabilă, s-au împărţit injust între acceptabil şi greţos. În 2010, lucrurile parcă stau un pic altfel.
Bean, aşa cum mai e cunoscut autorul albumului despre care scriu aici, membru al colectivului Blanoz şi actual vocalist al trupei Şuie Paparude, trecut pentru o vreme şi prin L’Orchestre de Roche, face parte dintr-o generaţie cu dublă moştenire, care a crescut cu televizorul etern comutat pe toate MTV-urile ultimilor 20 de ani şi cu calculatoarele mereu conectate la toate sursele www ale ultimilor 10, „pe la Romană“, în centrul unei urbanităţi a cărei sete de importuri culturale vestice nu s-a potolit niciodată, dar şi „prin Dolhasca, la cîmpie“, spaţiul în care arhaismele (şi derivatele lor) încă mai sînt conservate şi performate. E declaraţia de intenţie pe care o face pe „Am crescut pe la Romană“, o strigătură în care tempoul infernal al kick-urilor maramureşene se varsă destul de logic în drum&bass. Forma în care artistul toarnă esenţe din folclor e una surprinzătoare pentru genul/genurile muzical/e pe care le cultivă şi pentru muzica românească, în general.
*Articolul complet aici
*Albumul Subcarpaţi poate fi descărcat gratuit de pe subcarpati.com
Friday, December 17, 2010
Alexandru Vakulovski: No future
Asa incepe, continuarea e aici si se merita citita!Dacă tot am început să răscolesc albumele de familie - am găsit şi nişte poze de când eram student restanţier şi stăteam în aceeaşi cameră cu Mihnea Blidariu...
Monday, August 16, 2010
Robert Turcescu - Un sfirsit e un inceput
După şapte ani petrecuţi la postul de televiziune Realitatea TV, jurnalistul Robert Turcescu şi-a anunţat public demisia. Oficial, decizia a fost pusă pe seama nevoii de schimbare. Schimbarea, cel putin o parte a ei, ar fi prezenta in "online". Eu marturisesc sincer ca il asteptam de ceva vreme pe blogger-ul Robert Turcescu, acum ca s-a ivit, ramane de vazut ce are de spus, cu pixul si hartia mediului virtualul aici: turcescu.ro.
Pentru mine, libertatea se cofundă cu puterea de a rosti întrebări şi cu satisfacţia de a obţine răspunsuri, iar jurnalistica este singura meserie în care mă simt cu adevărat liber. Daţi-mi un pix şi o foaie de hârtie pe care să pot desena semne de întrebare şi sunt gata oricând să o iau de la căpăt!
Wednesday, June 23, 2010
Cantec despre Bucovina
Daca tot spunea un amic ca sunt decadent, altul ca sunt nationalist, poftim dovada :-) prin gura lui Lese, ultimul bard pe care il mai avem.
Canta cucu bata-l vina De rasuna Bucovina Canta cucu bata-l vina De rasuna Bucovina Canta cucu-ntr-un bradut De rasuna-n Cernauti | Au fosti dusi in alta tara Dar se-ntorc la primavara Inapoi cand or veni Tot pe tine te-or iubi Muntilor cu creasta rara Nu lasati straja sa piara |
Bucovina, plai cu flori Unde-ti sunt ai tai feciori? Bucovina, plai cu flori Unde-ti sunt ai tai feciori? | Daca piere straja noastra A pierit si tara noastra Daca piere straja noastra A pierit sï tara noastra |
Wednesday, April 07, 2010
Justiţia vede?
De la Moshe & Mordechai citire:
"Ia hai să facem noi puţin circ pe subiectul ăsta. Adică mult circ! Foarte mult circ! Atât de mult circ încât la următoarele termene cred că am să mobilizez ceva blogerime în sala de judecată să vedem şi noi cum se înfăptuieşte justiţia pulii. Să vă aud!"
Wednesday, December 09, 2009
Sondaje manipulatorii (Predicţii, paradoxuri şi ironii)
Mai vechi dar excelent articol al domnului Dragos Paul Aligica publicat in revista 22
"Ori de câte ori un politician român comandă un sondaj manipulator şi consilierii săi îl încurajează, având convingerea că astfel vor putea determina soarta viitorului scrutin electoral, minţile tuturor celor implicaţi se raportează, probabil fără să ştie, la unul dintre cele mai studiate fenomene din domeniul teoriei predicţiei sociale: problema reflexivităţii predictive. Să faci comentarii ironice cu privire la ce este în mintea politicianului român este inutil. Să ridici semne de întrebare cu privire la ce înţelege sau nu înţelege un consultant (român sau străin) despre realitatea înconjuratoare – în afară de faptul că în ea trebuie să aibă loc un transfer monetar – este prematur. În România, consultanţii politici sunt încă priviţi ca şi cum ar fi depozitarii unei ştiinţe sau ai unor secrete profesionale inimaginabile profanilor. Nu sunt. Unii sunt buni manageri şi buni organizatori de campanii. Dar o ştiinţă specială a predicţiei politice nu deţin. Şi acesta este un verdict irevocabil. Să lăsăm însă altora plăcerea de a dovedi şi argumenta, când îi va veni vremea, această revelaţie."
Intreg articolul aici.
"Ori de câte ori un politician român comandă un sondaj manipulator şi consilierii săi îl încurajează, având convingerea că astfel vor putea determina soarta viitorului scrutin electoral, minţile tuturor celor implicaţi se raportează, probabil fără să ştie, la unul dintre cele mai studiate fenomene din domeniul teoriei predicţiei sociale: problema reflexivităţii predictive. Să faci comentarii ironice cu privire la ce este în mintea politicianului român este inutil. Să ridici semne de întrebare cu privire la ce înţelege sau nu înţelege un consultant (român sau străin) despre realitatea înconjuratoare – în afară de faptul că în ea trebuie să aibă loc un transfer monetar – este prematur. În România, consultanţii politici sunt încă priviţi ca şi cum ar fi depozitarii unei ştiinţe sau ai unor secrete profesionale inimaginabile profanilor. Nu sunt. Unii sunt buni manageri şi buni organizatori de campanii. Dar o ştiinţă specială a predicţiei politice nu deţin. Şi acesta este un verdict irevocabil. Să lăsăm însă altora plăcerea de a dovedi şi argumenta, când îi va veni vremea, această revelaţie."
Intreg articolul aici.
Labels:
De la altii
,
Definitii
,
Ganduri
,
Romania
Saturday, December 05, 2009
Sa alegem bine!
Nu m-a convins niciunul dintre finalişti. Nu mi-e drag niciunul dintre ei, ba chiar îmi sunt antipatici ambii, raţional sau pur emoţional. Cu argumente ma dezic de unii din spatele primilor, de alţii cu o repulsie viscerala. Va trebui sa aleg însa unul împreuna cu tot ceea ce înseamna el (chiar trebuie??) şi nu ştiu pe care. Ok, asta e dilema mea şi pe care eu trebuie sa o rezolv. Nu asta voiam sa punctez, e doar o introducere. Nedumerirea mea, cea pe care vreau sa o aduc atenţiei, este legata de militantismul unora. Nu pricep nici în ruptul capului de ce unii cred ca ei, şi numai ei, stăpânesc adevărul imuabil. Adevăr în numele căruia au dreptul sa-i aducă pe toţi ceilalţi la calea cea "dreapta" - vecini, amici, frati, părinti, străini, et caetera. Nu pot sa nu ma gândesc la Savonarola care avea şi el adevărul lui, universal pana la un punct.
Contrar opiniei generale adevărul nu este o valoare absoluta ci una relativa...
Contrar opiniei generale adevărul nu este o valoare absoluta ci una relativa...
Labels:
Alegeri 2009
,
Ganduri
,
Politica
,
Romania
Monday, December 01, 2008
Happy Romanian National Day!
On December 1st, 1918 (November 18th Old Style), the National Assembly of Romanians of Transylvania, consisting of 1,228 elected representatives of the Romanians in Transylvania, Banat, Crişana and Maramureş convened in Alba Iulia and decreed by unanimous vote the unification of those Romanians and of all the territories inhabited by them with Romania.

Subscribe to:
Posts
(
Atom
)