Friday, February 25, 2011

Resemblance over the years


      I think I said already that I'm passionate about the life of "flying aces" the greatest fighter pilots, especially of those in the World War II.
     One of them is Hauptmann Hans-Joachim Marseille (in the left picture). Was a famous fighter pilot from Germany in the World War II (also a handsome man with a bohemian life) who scored "official" 158 victories against the British Commonwealth's Desert Air Force over North Africa.
     But Marseille is not necessarily the subject of this post as is the amazing resemblance with a contemporary actor... Joaquin Phoenix (in the right picture).

Wednesday, February 23, 2011

Πρίαπος, Priapus

Πρίαπος, Priapus

Percidere, puer, moneo; futuere, puella;
                                  barbatum furem tertia poena manet.
Femina si furtum faciet mihi virve puerve,
                                  haec cunnum, caput hic praebeat, ille nates.
Per medios ibit pueros mediasque puellas mentula,
                                  barbatis non nisi summa petet.

Tuesday, February 15, 2011

Каким ты был (The Way You...)

Original song was composed by Isak Dunaevsky and is from the Russian color movie "The cosaks from Kuban" (1949), (a Stalin favorit movie about love story in Cuban and a good life in the kolhozs after the war) and was perfomed by Marina Ladinina.

This version was perfomed first time by Sofia Rotaru (София Ротару) for a television New Year show "The most important old songs" (Старые песни о главном) in 2005, the hiperlink is for the 2007 show, for a great song  performed also by Sofia Rotaru.


Каким ты был

Каким ты был, таким остался,
Орёл степной, казак лихой!...
Зачем, зачем ты снова повстречался,
Зачем нарушил мой покой?

Зачем опять в своих утратах
Меня ты хочешь обвинить?
В одном, в одном я только виновата:
Что нету сил тебя забыть.
The Way You Once Were

The way you once were, so you stayed,
Steppe eagle, dashing cossack!...
Why, oh why have you again found me,
Why have you upset my peaceful life?

Why have you again begun
To blame me in your loses?
Of only one, just one thing am I guilty:
Of being unable to forget you.

Tuesday, February 08, 2011

Cum trebuie traita viata

Tare a'nceput a'mi place vorba asta:
Жить надо так, чтобы тебя помнили и сволочи.
Trebuie sa trăiești astfel încât să te țină minte până şi nemernicii.
Ar fi zis'o Ranevskya (Фаина Георгиевна Раневская), eu doar o scriu aici ca apoi sa mi-o asum ca fel de a fi de acu'nainte. In orice limba o fi sa fie!

Sunday, February 06, 2011

Украина, Киев и... хурма (Diospyros kaki)

S-au intamplat cateva intamplari intamplacioase care m-au tinut departe de acest spatiu virtual. Printre ele o scurta calatorie in Kiev.

Un oras cumva drag mie, insa cu siguranta nu indeajuns fata de farmecul lui, al localnicilor, al localnicelor adesea, explicabil dealtfel caci l-am vizitat in fuga, grabit sa ajung ori la Cernauti ori la Odesa, sau cine stie in ce parte a tarii, sau in afara ei. Si apoi asta s-a intamplat cu multa vreme in urma.

Nici acum nu am reusit sa-l descopar, dar i-am vazut in trecere mai puternice radacinile sale adanc infipte in istorie, nu in doar aceea oarecum locala de capitala a Vechii Rusii (Киевская Русь), ci mai degraba in aceea regionala, aceea de a treia Roma a crestinatatii dupa caderea celei de a doua sub turci. Nu evident, nu direct, nu in cladiri sau gesturi declarative ci in oameni. Dar despre asta in alt timp, poate peste cateva saptamani cand voi avea mai mult timp pentru a-l intelege pe acest heteroclit oras al unui est putin patruns de noi romanii.

Explicabil pe de alta parte si nu ma duc in punctele fierbinti ale istoriei mai vechi sau mai noi, ci doar la clima. Mi- s-a parut teribil de friguros, umed si cumva inchis in sine, desi oamenii i-am gasit a fi la fel de primitori, draguti (chiar mai draguti caci nu am mai zarit figurile de Блатной a celor din Братва). Aceeasi mancare buna, inca neimpanata cu substantele productivitatii industrializate, poate cu o doaza de radiatii de la Cernobal insa cu mult mai putin letala decat se tot spune. In fine, nu acum.

Acum doar cateva randuri pentru Bubu despre:

Diospyros kaki - Curmalul japonez

Este un arbust originar din China, cu fructe de culoare portocalie si avand o forma ca a rosiilor. A fost introdus in Japonia cu denumirea de Diospyros kaki iar mai apoi preluat si de catre restul lumii cel mai des sub cea de "Curmal japonez".


Cand spun "preluat de restul lumii" inseamna ca se stie despre el, dar de cultivat se cultiva in afara tarii de origine si a Japoniei doar in putine locuri: Uzbekistan, Crimeea, Georgia, Azerbaidjan si Krasnodar. Spre linistea japonezilor care, arbustul nefiind nativ din Japonia, considera ca denumirea de "curmal oriental" este mai corecta decat cea de "curmal japonez", mai are o sumedenie de alte nume: "piersic chinezesc", "hrana zeilor", "mere inimă", "soare portocaliu", "cires de iarna".


Ce ar mai fi de spus?? Ca exista mai mult de 500 de specii cu principale diferente date de marimea, culoarea si gustul fructului. Gust care este, daca va place dulcele aromat, matasos o minune. Fructul are pulpa in general de culoare inchisa si e foarte dulce, si buna, si placuta, si... incep sa ma repet. Deci, mai departe: fructele cu pulpa de culoare deschisa sunt destul de astringente din cauza taninurilor continute, motiv pentru care se usuca foarte bine si.. devin la fel de dulci, matasoase, buuuune, chiar mai buuuune...


Pentru cei care pun accentul pe calitatile nutritive si nu pe placerea deglutitiei in sine, se stie ca fructele sunt incarcate cu tot soiul de nutrienti: vitamina A, acid ascorbic, niacin, calciu, fosfor, fier, tiamina, riboflavina, carbohidrati, proteine, etc (mai multe incercati informatii legate de nutrienti si compusi gasiti aici).

Nu cred ca se gasesc in Bucuresti de cumparat, dar si daca s-ar gasi, nu cred sa aiba gustul celor cumparate la Kiev (uscate natural "сушеный хурмы") de la un gruzin care mi-a vorbit atata de mieros incat am plecat cu mult mai multe decat am vrut initial si fara a mai negocia. Capitala greseala cu tot discount-ul pe care mi l-a aplicat pentru ca "veneam de departe".