Strigă-mă

Cheamă-mă la sfârșitul zilei,
Zi-mi pe nume când amurgul nedormit vine,
Mă cheamă încet după nume, tristețe a mea,
Rostește-mă în șoaptă

qui ne se laisse pas approcher

Păi da, de ce aș lăsa îmi zic și în acelați veac mă plâng că nu e nimenea să vază. Să vază de îs feroce și atroce, rapace, fioros și făr de scrupule. Deh, și eu ca tot românul, de nu excelez în nimic să excelez în nimic. Să fiu cel mai nimic nimic. Și fioros în plus. Da!

Pura Vida

Chipuri de piatra

Berger Blanc Suisse Romania

1986 - Scoala generala nr. 24 Timisoara, invatator Wagner Ioan - ARHIVA TVR

Ioan Wagner, unul dintre cei mai buni dascali pe care i-a avut Timisoara.

Ca un fapt divers, dotarea care exista in sala lui de clasa. Nu spun ca era ceva standard in epoca ci ca se putea face si altceva, altfel. Vointa sa fi fost. Si dascalul Wagner avea din plin. Nu i-am fost elev, am venit in ciclul gimnazial in clasa careia ii fusese dascal, asa ca l-am cunoscut prin elevii lui (cumva si prin parintii mei).

Chapeau bas, messieur Wagner!

Multumesc, Anca Farca pentru film

Eu, eu, eu!!